Drepturile și obligațiile patrimoniale ale soților în Austria în 2026

Căsătoria în Austria nu înseamnă doar începerea unei vieți comune, ci și asumarea unor drepturi și obligații care nu există în aceeași formă într-o relație de concubinaj. Mai jos sunt prezentate regulile valabile la 1 ianuarie 2026 privind bunurile, întreținerea, locuința comună și contractul matrimonial.
Pe scurt
- Regimul legal în Austria este separația bunurilor (Gütertrennung): fiecare soț își păstrează propriul patrimoniu.
- La divorț, bunurile folosite în comun și economiile comune pot fi împărțite, la cerere.
- În principiu, soții trebuie să locuiască împreună, să fie fideli și să se sprijine reciproc.
- Soțul care se ocupă singur de gospodărie are dreptul la întreținere.
- Prin contractul matrimonial (Ehevertrag) se pot stabili reguli diferite; pentru anumite aspecte este necesar un act notarial.
Ce obligații apar prin căsătorie?
Prin încheierea căsătoriei apar, printre altele, următoarele obligații:
- o comunitate conjugală cuprinzătoare, în special locuirea împreună;
- fidelitate;
- un comportament corect și respectuos unul față de celălalt („anständige Begegnung”);
- sprijin reciproc.
Aceste obligații pot fi invocate în fața instanței, de exemplu printr-o acțiune pentru restabilirea vieții comune. Totuși, ele nu pot fi impuse prin executare silită (Exekution). Încălcarea lor poate conta la divorțul din culpă (streitige Scheidung), când instanța analizează responsabilitatea pentru destrămarea căsătoriei.
Soții trebuie să se sprijine reciproc și în exercitarea autorității părintești (Obsorge) asupra copilului vitreg. Dacă situația o impune, părintele vitreg îl poate reprezenta pe părinte în problemele de zi cu zi.
Ce se întâmplă dacă unul dintre soți părăsește locuința comună?
În principiu, soții trebuie să locuiască împreună. Dacă unul dintre ei pleacă împotriva voinței celuilalt, acest lucru îi poate fi reproșat în cadrul unui divorț din culpă.
Există o excepție atunci când nu se poate pretinde continuarea conviețuirii, în special din cauza unor amenințări fizice. Poate constitui un motiv important și îngrijirea unei rude care locuiește la distanță. În astfel de situații, mutarea temporară într-o altă locuință poate fi justificată.
Pentru a evita dezavantajele ulterioare, se poate depune la instanță o cerere de constatare. Instanța decide, în cadrul unei proceduri necontencioase (Außerstreitverfahren), dacă plecarea din locuință a fost legală. Dacă există o astfel de decizie, plecarea nu mai poate fi reproșată în cadrul unui divorț din culpă.
Cine poate primi întreținere în timpul căsătoriei?
Întreținerea (Unterhalt) este una dintre chestiunile centrale ale căsătoriei:
- Unul dintre soți se ocupă singur de gospodărie: are dreptul la întreținere și poate solicita ca aceasta să fie acordată parțial sau integral în bani, cu excepția situației în care resursele financiare sunt reduse.
- Un soț nu poate munci sau nu se poate ocupa de gospodărie din motive de sănătate: are dreptul la întreținere.
- Gospodăria comună încetează: în principiu, dreptul la întreținere se menține.
- După divorț: poate exista un drept la întreținere, în funcție de modul în care a avut loc divorțul, prin acord comun sau din culpă.
Dacă există copii, este util să fie cunoscute și prestațiile familiale aplicabile, precum Familienbeihilfe sau Kinderbetreuungsgeld.
Gospodăria, creșterea copiilor și munca
Gospodăria, creșterea copiilor și activitatea profesională trebuie împărțite prin acord comun și într-un mod echilibrat, ținând cont de volumul de muncă și de interesul copiilor. În principiu, ambii soți trebuie să participe la treburile gospodărești. Dacă doar unul dintre soți lucrează, celălalt se poate ocupa singur de gospodărie.
Dacă unul dintre soți dorește o schimbare importantă, de exemplu să înceapă să lucreze, organizarea vieții comune trebuie regândită împreună.
În principiu, un soț trebuie să contribuie la activitatea profesională a celuilalt dacă acest lucru poate fi așteptat în mod rezonabil, este obișnuit în condițiile lor de viață și nu s-a convenit altfel. Pentru această contribuție se datorează o compensație corespunzătoare, al cărei cuantum depinde de natura și durata muncii.
Cum funcționează separația bunurilor?
În Austria, regimul legal este separația bunurilor (Gütertrennung). Acest regim se aplică și partenerilor înregistrați. Fiecare păstrează ceea ce a adus în căsătorie sau a dobândit în timpul acesteia. Fiecare își administrează propriul patrimoniu și, în principiu, răspunde doar pentru propriile datorii.
La divorț, se împart bunurile folosite în comun (Gebrauchsvermögen) și economiile comune, la cerere.
Bunuri care pot fi împărțite
- locuința folosită în comun, obiectele gospodărești și vehiculele;
- banii economisiți împreună.
Bunuri care nu se împart, dacă nu există un alt acord
- obiectele personale;
- instrumentele de lucru și participațiile într-o companie;
- cadourile și moștenirile.
Regulă specială pentru locuință: dacă unul dintre soți a adus locuința în căsătorie, dar aceasta a fost folosită împreună, ea poate fi inclusă în împărțire dacă există un acord notarial sau dacă există o nevoie specială, de exemplu atunci când este implicat un copil comun.
Ce se poate stabili prin contractul matrimonial?
Prin contractul matrimonial (Ehevertrag) se poate deroga de la regulile legale. De exemplu, soții pot conveni comunitatea bunurilor (Gütergemeinschaft). Contractul poate reglementa patrimoniul, întreținerea și împărțirea bunurilor în cazul divorțului. El poate fi încheiat atât înaintea căsătoriei, cât și în timpul acesteia.
Cerințe de formă
- pentru împărțirea economiilor comune sau a locuinței conjugale este necesar un act notarial (Notariatsakt);
- pentru alte bunuri de folosință este suficientă forma scrisă.
Limite
- clauzele privind autoritatea părintească sau întreținerea copiilor comuni reprezintă doar o declarație de intenție și nu sunt obligatorii;
- renunțarea totală la întreținerea reciprocă în timpul căsătoriei nu este permisă;
- renunțarea la întreținerea după divorț este valabilă numai dacă nu contravine bunelor moravuri.
Întrebări frecvente
Devine comun tot ce cumpărăm în timpul căsătoriei?
Nu automat. Din cauza separației bunurilor, proprietar este persoana care a dobândit bunul. La divorț, însă, bunurile folosite în comun și economiile pot fi împărțite la cerere.
Este obligatoriu să alegem un nume comun?
Nu. Soții pot alege un nume de familie comun, pot folosi un nume dublu sau își pot păstra numele separat.
Răspund pentru datoriile soțului sau soției?
În principiu, fiecare răspunde doar pentru propriile datorii.
Când poate fi încheiat un contract matrimonial?
Oricând, înaintea căsătoriei sau în timpul acesteia. Este recomandat ca prevederile să fie revizuite periodic.
Pași practici
- Stabiliți ce bunuri, economii și datorii deține fiecare înainte de căsătorie și păstrați documentele relevante.
- Discutați din timp modul de împărțire a cheltuielilor, gospodăriei, îngrijirii copiilor și activității profesionale.
- Dacă doriți reguli diferite de cele legale, consultați un notar cu privire la un Ehevertrag.
- Pentru economii comune sau locuința conjugală, verificați dacă este necesar un Notariatsakt.
- Dacă unul dintre soți intenționează să părăsească locuința comună dintr-un motiv important, solicitați în prealabil consultanță juridică și luați în considerare o cerere de constatare la instanță.
- În cazul unui divorț sau al unui litigiu privind întreținerea și împărțirea bunurilor, apelați la un avocat sau la un alt specialist juridic.
Acest articol se bazează pe informații disponibile online și nu reprezintă consultanță juridică. Utilizarea informațiilor se face pe propria răspundere. Pentru recomandări adaptate situației personale, adresați-vă unui avocat, unui specialist juridic sau unui notar.
Sursa: oesterreich.gv.at