Autoritatea părintească (Obsorge) și legăturile personale după divorț în Austria

Dacă părinții divorțează sau nu mai locuiesc împreună în Austria, trebuie stabilite două aspecte importante: cine ia deciziile privind copilul și cum păstrează acesta legătura cu celălalt părinte. În principiu, autoritatea părintească nu încetează automat prin divorț. Următoarele reguli reflectă situația din 2026.

Pe scurt

• După divorț sau separare, autoritatea părintească comună (gemeinsame Obsorge) rămâne, de regulă, în vigoare.
• Trebuie stabilit în gospodăria căruia dintre părinți locuiește în principal copilul.
• Dacă părinții nu ajung la un acord, instanța poate dispune o etapă provizorie de 6 luni, apoi ia o decizie definitivă.
• Pentru cererea privind legăturile personale nu se plătește taxă judiciară.
• Începând cu vârsta de 14 ani, copilul nu poate fi obligat să se întâlnească cu părintele cu care nu locuiește.

Ce înseamnă autoritatea părintească (Obsorge)?

Autoritatea părintească (Obsorge) cuprinde patru domenii: îngrijirea și educarea copilului, reprezentarea sa legală și administrarea bunurilor acestuia. Ea poate fi exercitată împreună de ambii părinți sau exclusiv de unul dintre ei.

Dacă părinții nu sunt căsătoriți la nașterea copilului, inițial autoritatea părintească îi revine doar mamei. Autoritatea comună poate fi stabilită împreună, personal, la orice oficiu austriac de stare civilă (Standesamt), însă tatăl trebuie mai întâi să recunoască paternitatea. Dacă părinții se căsătoresc după nașterea copilului, autoritatea părintească devine automat comună de la data căsătoriei.

Ce se întâmplă cu autoritatea părintească după divorț?

Autoritatea părintească comună continuă și după desfacerea căsătoriei sau încetarea gospodăriei comune. Aceeași regulă se aplică atunci când soții nu au divorțat încă, dar locuiesc separat și separarea nu este doar temporară.

Părinții trebuie să stabilească în fața instanței în gospodăria cui va fi îngrijit în principal copilul. Părintele în a cărui gospodărie locuiește în principal copilul trebuie să aibă autoritate părintească deplină; autoritatea sa nu poate fi limitată doar la anumite domenii. În consecință, pensia de întreținere (Unterhalt) este plătită de părintele la care copilul nu locuiește în principal.

Părinții pot conveni și alte variante, de exemplu:

• autoritatea părintească să îi revină doar unuia dintre părinți;
• autoritatea unuia dintre părinți să se extindă doar asupra anumitor chestiuni, cum ar fi administrarea bunurilor.

Cine ia deciziile când autoritatea este comună?

În cazul autorității comune, ca regulă generală, fiecare părinte poate reprezenta copilul în mod independent. Părintele cu care locuiește copilul poate acționa singur, de exemplu în chestiuni școlare, pentru eliberarea pașaportului sau pentru tratamente medicale.

În anumite chestiuni importante este necesară însă o decizie comună, precum:

• schimbarea numelui copilului;
• dobândirea sau renunțarea la cetățenie;
• anumite chestiuni legate de bunuri;
• aderarea la o comunitate religioasă;
• o intervenție medicală cu risc ridicat.

Când intervine instanța și cum se desfășoară procedura?

Instanța intervine dacă părinții nu ajung la un acord într-un termen rezonabil sau dacă unul dintre ei solicită autoritate părintească exclusivă (alleinige Obsorge). Dacă acest lucru servește interesului copilului, instanța dispune o etapă provizorie a responsabilității părintești (Phase der vorläufigen elterlichen Verantwortung), cu durata de șase luni.

În această etapă, instanța:

1. stabilește la care dintre părinți locuiește în principal copilul;
2. asigură celuilalt părinte legături personale suficiente, pe baza unui plan precis, pe care părinții îl pot elabora și singuri;
3. stabilește, dacă este necesar, întreținerea.

Etapa de șase luni poate fi prelungită. Ulterior, instanța ia o decizie definitivă pe baza interesului copilului (Kindeswohl) și a experiențelor din această perioadă, ținând cont și de plata întreținerii. Dacă unul dintre părinți pune copilul în pericol, instanța trebuie să încredințeze autoritatea părintească exclusiv celuilalt părinte. Oricare dintre părinți poate solicita ulterior modificarea reglementării autorității părintești.

Ce drepturi are părintele care locuiește separat?

Chiar și atunci când un singur părinte are autoritate părintească exclusivă, celălalt păstrează drepturi minime. Părintele care exercită autoritatea părintească trebuie să îl informeze la timp pe celălalt despre schimbările importante, precum schimbarea școlii, mutarea, o boală care nu este minoră sau rezultatele școlare. Celălalt părinte își poate exprima opinia. Informarea este reciprocă.

Dacă părintele care locuiește separat respinge fără motiv legătura cu copilul, dreptul său de a-și exprima opinia încetează, însă dreptul la informare rămâne.

Cum funcționează legăturile personale (Kontaktrecht)?

Copilul și ambii părinți au dreptul legal de a se întâlni. Legăturile personale, denumite anterior drept de vizitare (Besuchsrecht), ar trebui stabilite de părinți prin acord. Dacă acest lucru nu este posibil, instanța decide la cererea copilului sau a unuia dintre părinți, ținând cont de vârsta copilului, nevoile și dorințele sale, precum și de intensitatea anterioară a relației.

• Legăturile personale există indiferent dacă părintele care locuiește separat plătește întreținerea.
• Ambii părinți trebuie să evite orice comportament care deteriorează relația copilului cu celălalt părinte (Wohlverhaltensgebot).
• În situații dificile, instanța poate dispune legături personale supravegheate (Besuchsbegleitung).

Costuri și persoane care pot ajuta

În cauzele deosebit de conflictuale, instanța poate numi un reprezentant al copilului (Kinderbeistand), care apără în principal interesele copiilor sub 14 ani. Serviciul de asistență al instanței pentru familie (Familiengerichtshilfe) poate sprijini predarea copilului între părinți în calitate de intermediar (Besuchsmittler).

• Reprezentantul copilului (Kinderbeistand): primele 6 luni fără taxă; ulterior, 402 euro pentru fiecare părinte, pentru fiecare perioadă începută de 12 luni.
• Intermediarul (Besuchsmittler): primele 5 luni fără taxă; ulterior, 307 euro pentru fiecare părinte, pentru fiecare perioadă începută de 3 luni.
• Cererea privind legăturile personale: fără taxă, întotdeauna.
• Cererea privind informarea, exprimarea opiniei sau reprezentarea: fără taxă, întotdeauna.

Pentru aceste costuri poate fi solicitată o scutire provizorie prin ajutor judiciar (Verfahrenshilfe).

Întrebări frecvente

Fostul meu soț sau fosta mea soție a fost violent(ă). Autoritatea părintească rămâne comună?

După divorț, la început se aplică și în această situație regula generală: autoritatea părintească rămâne comună. Retragerea autorității trebuie solicitată, iar dovezile, de exemplu o condamnare penală, sunt importante pentru decizie.

Poate copilul să refuze întâlnirea?

Începând cu vârsta de 14 ani, copilul nu poate fi obligat să păstreze legături personale cu părintele care locuiește separat. De la această vârstă, copilul poate depune și singur o cerere.

Pot fi retrase legăturile personale dacă părintele nu plătește întreținerea?

Nu. Dreptul la legături personale este independent de plata întreținerii.

Ce se întâmplă dacă moare părintele care exercită autoritatea părintească?

În cazul autorității comune, aceasta trece automat la celălalt părinte. În cazul autorității exclusive, instanța verifică cine va prelua autoritatea.

Pași practici după separare sau divorț

1. Stabiliți, pe cât posibil, în gospodăria cui va locui în principal copilul.
2. Discutați și consemnați un program concret pentru legăturile personale cu celălalt părinte.
3. Clarificați dacă autoritatea părintească rămâne comună sau dacă este necesară o cerere de autoritate exclusivă.
4. Pregătiți informațiile relevante despre locuință, școală, sănătate, întreținere și nevoile copilului.
5. Dacă nu există un acord, adresați-vă instanței competente. Cererea privind legăturile personale nu presupune taxă judiciară.
6. Dacă situația este conflictuală, întrebați despre Kinderbeistand, Familiengerichtshilfe sau Verfahrenshilfe.

Acest articol se bazează pe informații disponibile online și nu constituie consultanță juridică. Folosirea informațiilor se face pe propria răspundere. Pentru recomandări adaptate situației concrete, adresați-vă unui avocat sau unui alt specialist relevant.

Sursă: oesterreich.gv.at